Instrucțiunile lăsate în urmă de „părintele lingvisticii” au fost descifrate după 2.500 de ani

Complexitatea limbilor noastre reprezintă unul dintre lucrurile care disting oamenii de animale, dar în cea mai mare parte a acestui timp, s-ar putea ca oamenii să nu se fi gândit prea mult la structura limbajului, care a evoluat organic.

Între secolele al VI-lea și al IV-lea î.Hr., savantul indian Dakṣiputra Pāṇini a elaborat instrucțiunile care descriu funcționarea limbii sanscrite. Cu mai bine de 2000 de ani mai târziu, lucrarea sa a fost citită de europeni și a ajutat la stabilirea științei lingvistice pentru toate limbile oamenilor.

• Cele mai vechi dovezi ale creștinismului la nord de Alpi
• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus

Pāṇini a scris aproape 4000 de versuri care descriu regulile a ceea ce reprezintă în prezent domenii de cunoaștere, cum ar fi sintaxa și semantica. Activitatea sa s-a remarcat, în special, prin studiul modului în care se formează cuvintele și cum se leagă acestea de altele din aceeași limbă, cunoscut în prezent sub numele de morfologie.

„Mașina limbajului” a lui Pāṇini i-a încurcat pe lingviști

Filologul a descris o „mașină a limbajului”, un algoritm care a fost comparat cu primele computere ale lui Alan Turing, pentru a construi cuvinte corecte din punct de vedere gramatical în sanscrită. Mult din ceea ce înseamnă tehnica lui Pāṇini se aplică și altor limbi umane, dar celor care au venit după el le-a fost greu să urmeze unele dintre aceste reguli.

Acum, doctorandul Rishi Rajpopat de la Universitatea din Cambridge susține că a decodificat „mașina limbajului” în teza lui. Rajpopat spune că lucrarea sa permite aplicarea corectă a mașinii, probabil pentru prima dată de la moartea lui Pāṇini și că ar putea avea implicații pentru a învăța computerele să înțeleagă vorbirea umană.

Instrucțiunile lui Pāṇini, interpretate greșit

Problema pe care cercetătorii au găsit-o ulterior în legătură cu activitatea lui Pāṇini este că, uneori, mai multe dintre regulile sale ar putea fi aplicate într-o anumită etapă de construire a cuvintelor, fără a exista o modalitate evidentă de a determina care dintre acestea trebuie folosit.

Rajpopat susține că nu este vina lui Pāṇini, ci a celor care au încercat să îi urmeze instrucțiunile. Pāṇini a creat o meta-regulă ca să determine ce regulă era aplicabilă atunci când erau valabile mai multe opțiuni, dar Rajpopat susține că aceasta a fost interpretată greșit, posibil încă de la început.

Sanscrita, o limbă dăinuitoare

Să creezi instrumente gramaticale pentru o limbă care nu a mai avut vorbitori nativi de mii de ani nu pare să fie ceva care să afecteze viețile a mulți oameni, arată IFLScience.

Totuși, sanscrita rămâne influentă atât ca limbă sacră a hinduismului, cât și ca limbă maternă pentru unele dintre cele mai răspândite limbi vorbite astăzi.

Studiul a fost publicat de Universitatea din Cambridge, Marea Britanie.

Vă mai recomandăm și: 

Test de cultură generală. Câte cuvinte a scris în total Shakespeare?

Cum a evoluat legătura dintre genele oamenilor și limbile vorbite de aceștia?

De ce limbile umane se aseamănă atât de mult la gramatică

Cimpanzeii par să cunoască aproape 400 de așa-zise cuvinte. Cum comunică?